Gradina din Cetate – Gradinescu Alba Iulia

Gradina din Cetate – Gradinescu Alba Iulia

A 10-a grădina din rețeaua Grădinescu și anume „Grădina din Cetate”, dezvoltată de Institutul de Cercetare în Permacultura din România și Kaufland Romania în parteneriat cu Primăria Municipiului Alba Iulia fost lansată pe 24 noiembrie 2018 în inima țării, în Cetatea Alba Iulia.

O grădina urbană deschisă către comunitate, ce cuprinde mai multe zone: livada, unde au fost plantați in această toamnă 40 de pomi si 70 arbuști fructiferi; un spațiu amenajat pentru evenimente; o zona de relaxare și socializare, cu umbrar și hamace; o grădina educațională cu legume si plante aromatice; pajiștea înflorită împreună cu habitatul pentru insecte.

Au inceput deja activitățile în această noua oază verde a Cetății, Grădinescu Alba Iulia!

Cei ce doresc să viziteze grădina și chiar să își exprime intenția de a grădinări împreună cu noi ne pot scrie la contact@gradinescu.ro sau pot lua legatura cu coordonatorul local al grădinii:
Dna Elena Stoia, telefon 0730 561 066.

Related Post

O nouă grădină #Grădinescu la Școala 136

O nouă grădină #Grădinescu la Școala 136

Straturi înălțate unde copiii vor cultiva legume și  plante aromatice, bănci adăpostite, teepee-uri (tipi) pentru joacă, xilofonul și spirala aromatică sunt doar câteva dintre elementele noii grădini din curtea Școlii nr. 136 din București, implementate în această vară de către membrii Institutului De Cercetare în Permacultură din România, în cadrul proiectului Grădinescu, sponsorizat de către Kaufland România.

Zona amenajată se află în partea de Sud-Est a şcolii şi presupune crearea mai multor spaţii educative şi creative care să apropie copiii de natură şi să le ofere cadrelor didactice mai multe instrumente pedagogice.

Rămâneți aproape de noi! În curand vom împrieteni copiii cu grădina lor, la atelierele de semănat, plantare de bulbi, arbuști și pomi fructiferi.

Doriți să vedeți poze din grădina?

Despre Grădinescu:

Grădinescu e un model de regenerare urbană ce exemplifică cum sisteme de permacultură, educaţie, economie circulară, energie şi hrană se pot îmbina creativ într-o reţea de grădini urbane, care să aducă un plus de energie şi vitalitate în viețile orășenilor.

Proiectul Grădinescu este organizat de Institutul de Cercetare în Permacultură din România împreună cu Kaufland România și constă într-o rețea de 9 grădini urbane, dintre care 3 amplasate pe acoperișurile magazinelor Kaufland, 4 în parcările sau în spatele magazinelor și 2 în școlile din Capitală. Gradinile sunt concepute pentru a fi îngrijite de locuitori – prin participare şi de echipa Grădinescu – prin expertiză, facilitare şi cercetare.

Related Post

Lucrările grădinii în august și septembrie.

Lucrările grădinii în august și septembrie.

Lucrările grădinii în 4 pași:  VEZI, GUȘTI, ÎNGRIJEȘTI și SĂDEȘTI!

Roadele coapte ne așteaptă să fie culese, grădina să fie curățată de plantele sau frunzele uscate.  Pe măsură ce unele plante își încheie ciclul de viață, alte plăntuțe noi, specifice sezonului, pot să le ia locul în grădină.

Cu o atentă observare și evaluare a stadiului grădinii, o mică planificare și lucrări de mentenanță, putem să prelungim sezonul de recoltare până târziu, spre sfârșitul toamnei, când vine frigul.



Haideți să parcurgem împreună câțiva pași prin grădina:

Pasul 1: Observarea.

Primul principiu al permaculturii este ”Observă și Interacționează”. În fiecare anotimp grădina ne rezervă o mulțime de surprize care așteaptă să fie descoperite. În luna August putem găsi în grădină plante cu creștere luxuriantă, dar și plante gata de recoltat, putem găsi boli, dăunători dar și plante sau insecte benefice. Important este să fim prezenți și să observăm schimbările rapide prin care trece grădina. Să fim gata să recoltăm sau să intervenim acolo unde este cazul. Observând atent ceea ce se petrece în grădină, putem decide când și ce să recoltăm, ce lucrări de mentenanță e nevoie să facem, și ce culturi mai putem înființa în această perioadă.

 

 

Pasul 2. Recoltarea.

Tomate, ardei, vinete, castraveți, dovlecei, dovleci, fasole, ceapă, mangold, sfeclă, morcovi, pătrunjel, busuioc, oregano, rozmarin, salvie, mentă și multe altele așteaptă să fie recoltate și savurate, dacă le-ați plantat sau semănat încă din primăvară.

Câteva mici recomandări:

Când frunzele de ceapă se usucă, aceasta este gata de recoltat. După scoaterea bulbilor din pământ se recomandă uscarea acestora la soare pentru câteva zile, înainte de a fi depozitați.

  • Spre sfârșitul lunii puteți începe recoltarea cartofilor, după ce verificați dacă s-au maturat suficient.
  • Castraveții și dovleceii se recoltează la timp pentru a stimula planta să producă în continuare.
  • Nu uitați să recoltați plantele aromatice pentru a vă reface stocul de condimente și ceaiuri. Le puteți face și tăieri pentru încurajarea creșterii unor noi frunze ce se pot culege înainte de a veni frigul.
  • Uscarea plantelor aromatice se va face la umbră, pentru a păstra proprietățile plantelor cât mai bine;
  • Tăiați (ciupiți) inflorescențele de busuioc, dacă doriți ca acesta să continue să facă frunze noi, prelungind astfel perioada de recoltare;
  • Recoltați legumele pe măsura coacerii lor, fără amânare, pentru a evita risipa;
  • Recoltați la timp pentru a evita ca recolta să se strice pe teren, deoarece se pot transmite boli plantelor vecine.

Pasul 3. Îngrijirea

În lunile august și septembrie, grădina are nevoie de o atenție deosebită din partea grădinarului, deoarece cresterea plantelor este luxuriantă. Este nevoie să luăm măsuri pentru ca plantele să nu devină prea aglomerate, favorizând astfel apariția bolilor. Aceste măsuri cuprind:

  • Respectarea distanțelor optime de plantare
  • Plivirea buruienilor. Mai ales dacă a fost un sezon ploios, buruienile au tendința să se dezvolte agresiv, ocupând spațiul plantelor cultivate. E nevoie de intervenție periodică pentru a le ține sub control
  • Rărirea plantelor. Unele plante precum morcovii, salata sau ridichiile au nevoie să fie rărite pentru a avea suficient spațiu să se dezvolte
  • Îndepărtarea frunzelor bolnave sau chiar a plantelor compromise de boli sau dăunători, mai ales la roșii, castraveți, ardei sau vinete, pentru a evita răspândirea patogenilor la plantele sănătoase.
  • Legarea plantelor (palisare);
  • Defolierea tomatelor;
  • Copilirea;
  • Cârnirea;
  • Căutarea și identificarea bolilor și dăunătorilor, pentru a putea actiona la timp.
  • Udarea sau ajustarea perioadelor de udare automată în funcție de starea vremii și necesarul plantelor.
  • Mulcirea sau completarea mulciului organic deja existent.
  • Desființarea culturilor ajunse la maturitate pentru a face loc unor noi culturi
  • Pregătirea terenului pentru ciclul II sau III de plantare. Dacă cultivați în paturi înălțate, o furcă de săpat sau o săpăligă sunt suficiente pentru a afâna ușor terenul.

 

Pasul 4. Sădirea

Simbolic ales ca numele ultimului pas, ‘sădirea’ dă naștere la un nou ciclu de viață în grădină. Cuprinde planificarea atentă, iar în funcție de ce alegem și ce avem disponibil, sădirea propriu-zisă și plantarea.

Pe măsură ce legumele se coc și sunt recoltate, în grădină încep să rămână locuri goale care, dacă nu sunt cultivate, sunt invadate în scurt timp de buruieni. Aplicând principiul succesiunii și al asocierilor benefice de plante putem să înființăm noi culturi pe spațiile eliberate de plantele recoltate sau care urmează a fi recoltate.

În această perioadă puteți:
Semăna:     creson, salată, muștar de frunze, mizuna, tatsoi, mangold, napi, ridichi de lună, mărar, măcriș, kale, spanac, îngrășăminte verzi

Planta (răsaduri): varză, praz, gulii, dovlecel, arpagic (bulbi)

Masanobu Fukuoka, un agricultor japonez, autor al cărții ”Revoluția unui spic”, obișnuia să semene orezul înainte de recoltarea grâului sau orzului, reușind să obțină astfel 2 recolte de cereale pe an, de pe același teren.

 



Dacă am aplica același principiu în grădina noastră, am putea semăna deja salata, ridichiile, spanacul, arpagicul, napii sau mărarul printre rândurile de roșii, ardei, vinete sau castraveți, înainte de a desființa aceste culturi definitiv. Astfel, atât plantele din ciclul anterior de cultură, cât și cele din noul ciclu vor coexista, la fel ca în natură și, fiind plante companion se vor influența pozitiv una pe cealaltă. De exemplu tomatele vor umbri salata, favorizând dezvoltarea de frunze, iar salata va preveni dezvoltarea altor buruieni pe spațiul respectiv.

De asemenea, dacă aveți culturi de morcovi, ceapă, cartofi, sfeclă, fasole, mărar, pătrunjel, busuioc și altele asemănătoare, care eliberează terenul în perioada august și septembrie, puteți înființa pe același spațiu noi culturi urmând câțiva pași simpli:

  • Planificați ce anume veți semăna sau planta, unde și sub ce formă (rânduri, cuiburi, plante izolate, square foot gardening, etc.).
  • Afânați locul cu ajutorul unei furci pentru săpat sau o săpăligă. Dacă e foarte compactat se poate folosi și o cazma
  • Dacă este nevoie, încorporați îngrășăminte organice în sol (compost, mraniță, Italpollina etc.).
  • Îndepărtați ușor mulciul acolo unde este cazul pe fâșia sau locurile pe care doriți să semănați sau să plantați
  • Plantați răsadurile sau semănați semințele conform planului.
  • Udați bine și bucurați-vă de noile plăntuțe.

Pentru stabilirea schemelor de succesiune se vor respecta câteva reguli de bază şi anume:

  • Nu se vor include în succesiune plante aparţinând aceloraşi familii botanice;
  • Perioadele de vegetaţie ale plantelor care intră în succesiune trebuie corelate astfel încât speciile să se poată încadra în calendarul de cultură;
  • Se vor plasa, în succesiune, specii cu înrădăcinare diferită şi cu pretenţii diferite la regimul de nutriţie (Exemplu:  speciile care consumă mult azot ca: salata, spanacul, vărzoasele vor fi urmate de fasole, mazăre care îmbogăţesc solul în acest element);

Alte activități:

Tot acum puteți să vă ocupati de înmulțirea plantelor care v-au captat atenția în acest sezon:

  • Înmulțirea căpșunilor prin stoloni. Aceasta constă în replantarea tulpinilor târâtoare înrădăcinate (stoloni), care apar după fructificare. Perioada optimă pentru replantarea stolonilor este de la sfârșitul lunii august, până în noiembrie.
  • Înmulțirea prin butășire la salvie, lavandă, rozmarin, mentă.
  • Păstrarea de semințe de la soiurile deosebite.

Rămâneți aproape de noi pentru a afla mai multe despre ciclurile de viață din grădină și activitățile specifice, printr-o abordare prietenoasă cu omul și cu natura.

 

 

Articol scris de Antim Nechifor si Teodor Terpez

 

 

 

Related Post

Campania „Save the Bees”

Campania „Save the Bees”

Știați că… trebuie să mulțumim unei albine pentru o treime din ce mâncăm?

Marti, 22 mai 2018, în grădina comunitară ,,Grădinescu” din Bucureștii Noi, are loc lansarea oficială a Campaniei “Save the bees”, in cadrul cărora se vor organiza o serie de 15 ateliere educaționale despre albine, dedicate copiilor din școlile și grădinițele din București, precum și comunităților din jurul rețelei de grădini urbane.

Invitat special la evenimentul de marți 22 mai este dl dr. Ștefan Stângaciu, Președintele Societății Române de Apiterapie.

Marți, precum și la aceste ateliere, copiii vor avea ocazia să observe pe viu albinele, să le descopere privind de la câțiva centimetri distanță, 100% în siguranță, prin pereții unui stup transparent.

Ei vor avea ocazia să interacționeze cu uneltele de care apicultorul se foloseste in apicultură, vor putea îmbrăca un costum de apicultor, pe mărimea lor, vor afla cum culegem mierea, cum culegem polenul și cum se produc toate celelelte minuni ale stupului.

Primele evenimente din seria de Ateliere de Apicultură, din cadrul campaniei ,,Save the bees” – Grădinescu, vor avea loc:

22 mai 2018, ora 16:00 – în grădina urbană Grădinescu din spatele magazinului Kaufland din Bucureștii Noi;
23 mai 2018, ora 18:00 – în grădina urbană Grădinescu din cadrul magazinului Kaufland Olteniței (șoseaua Olteniței, nr. 388);
23 mai 2018, ora 10:00 – în grădina din cadrul școlii nr. 143;
29 mai 2018, ora 10:00 – la școala nr. 136;
29 mai 2018, ora 18:00 – în grădina urbană Grădinescu din cadrul parcării magazinului Kaufland Barbu Văcărescu (str. Barbu Văcărescu, nr. 120-144);
31 mai 2018, ora 10:00 – în Grădina din Curtea Școlii de la școala Ferdinand;

Calendarul complet va fi disponibil si pe https://www.facebook.com/Gradinescu/.

Seria de ateliere de apicultură este organizată de Kaufland România și Institutul de Cercetare în Permacultură din România, în parteneriat cu Asociația pentru Protecția Albinelor și Polenizatorilor Sălbatici, Societatea Română de Apiterapie și LaStupina.ro

Contextul internațional: pe 20 decembrie 2017 Organizatia Natiunilor Unite a declarat ziua de 20 Mai ca fiind ”Ziua Mondială Albinei”, iar pe 27 aprilie, UE a votat pentru interzicerea folosirii neonicotinoidelor în câmp deschis, datorită pericolului ce îl prezintă folosirea acestora pentru mediu: albine, polenizatori, alte viețuitoare și inclusiv, oameni.

Related Post

Sezonul 2 la Grădinescu. Tu unde grădinEști?

Sezonul 2 la Grădinescu. Tu unde grădinEști?

Grădinescu pune și în sezonul 2018 la dispoziția comunităților urbane mai multe tipuri de grădini în care acestea pot interacționa cu natura: grădini urbane comunitare, peisaje comestibile, grădini hidroponice, grădini în curtea şcolii, livezi și sere urbane. Detalii legate de procedura de înscriere găsiţi mai jos.

Puteți opta pentru cultivarea legumelor proprii pe loturile individuale precum și pentru participarea la activitățile de grădinărit pe spațiile comune și de întreținere a grădinilor urbane. În sprijinul comunității vor fi organizate mici ateliere practice specifice precum și evenimente eco-socio-culturale.

Se deschid primele grădini! Grădinile comunitare de la Bucureștii Noi și Apărătorii Patriei au loturi individuale disponibile pentru a fi adoptate, iar Grădina – peisaj comestibil de la Barbu Văcărescu își așteaptă viitorii grădinari. Pentru că ne dorim o comunitate activă în grădini, la repartizarea loturilor au prioritate persoanele care optează și pentru participarea la îngrijirea spațiilor comune.

În aceste zile, doritorii de a fi membri în comunitatea Grădinescu îşi pot exprima intenția completând formularul de mai jos. O primă selecție va avea loc la data de 30 martie. În cazul în care vor fi mai multe solicitări decât loturi disponibile, va fi întocmită o listă de așteptare.

Linkul formularului de înscriere la selecție îl găsiţi aici:
https://docs.google.com/forms/d/1xyA7liO9AxokbODCK-K4omgfYy7aHUkPT68zhiCXDSo

Related Post

  • Previous Post
    Centrala Verde Jean Pain- inovaţie şi cercetare la Grădinescu Bucureştii Noi
  • Next Post
    Campania "Save the Bees"
Centrala Verde Jean Pain- inovaţie şi cercetare la Grădinescu Bucureştii Noi

Centrala Verde Jean Pain- inovaţie şi cercetare la Grădinescu Bucureştii Noi

CENTRALA VERDE JEAN PAIN- INOVAŢIE ŞI CERCETARE LA GRĂDINESCU BUCUREŞTII NOI

Demersurile de cercetare şi inovare Grădinescu s-au materializat în noiembrie 2017 prin construirea unei centrale verzi tip Jean Pain, alimentată cu materie organică, cu ajutorul căreia încălzim pe timpul iernii solarul grădinii urbane Grădinescu Bucureştii Noi. E un proiect pilot aflat în fază de cercetare, ale cărui concluzii vor putea fi trase peste șase luni, atunci când centrala verde va fi oprită.  

Datele tehnice şi reţeta folosită în construirea acestei centrale sunt sumarizate în cadrul  Documentaţiei Tehnice realizate de dl. ing. Horticol Antim Nechifor în colaborare dl. ing. Ionuţ Bădică, preşedinte al Institutului de Cercetare în Permacultură din România.

CINE? CÂND?

Construcţia s-a realizat pe parcursul a 2 zile (4-5 noiembrie 2017), însă proiectarea centralei a fost rezultatul unei documentări minuţioase conduse de Antim Nechifor, inginer horticultor, sprijinit de colegii săi din cadrul echipei Institutului de Cercetare în Permacultură, alcătuită din ingineri de construcţii, ingineri de mediu, horticultori, peisagişti, pasionaţi şi  specializaţi în permacultură.

Peste 40 de persoane din 6 judeţe ale ţării (Alba, Bihor, Bistriţa, Braşov, Constanţa, Sibiu) şi din Bucureşti, interesate de  energii alternative  şi în mod special de această metodă încă neexplorată în România au dorit să cunoască mai mult teoretic şi practic şi au luat parte la construcţia centralei Jean Pain din spatele supermarketului Kaufland Bucureştii Noi.

CUM FUNCŢIONEAZĂ CENTRALA?

Centrala verde tip Jean Pain are la bază proprietatea materiei organice de a se descompune cu degajare de căldură. Construcţia principală arată precum o “grămadă” de materie organică aşezată în straturi sub forma unui cilindru de diamentru de 4m şi înălţime de  2.80m, în cadrul acestuia se află o instalație în spirală conectată la o sursă de apă care captează energia termică degajată, ce e apoi distribuită în sera grădinii, încălzită astfel pe timpul iernii. Este un sistem închis, prin care apa este recirculată. Specialiștii de la Institutul de Cercetare în Permacultură estimează că în 6 luni vor putea trage concluzii visavis de randamentul energetic al acestei soluţii inovatoare. Peste aproximativ 10 luni materia organică va fi descompusă în totalitate şi va fi folosită sub formă de îngrăşământ în grădinile urbane Grădinescu.

CARE E “REŢETA” CENTRALEI?

„Reţeta e preluată și adaptată din modelele de centrale verzi de acest tip, pe  care le-am studiat în procesul de documentare. Aceasta poate fi diferită substanţial de la caz la caz, Jean Pain spre exemplu folosea tocătură în procent de 100%. Pe parcursul documentării noastre , am descoperit că, dacă modificăm reţeta şi folosim 60% tocătură verde (proaspătă), 30% rumeguş şi 10% gunoi de grajd, procesul de descompunere va fi accelerat, finalizându-se în 10 luni, după estimarea noastră. Acest lucru ne avantajează, având în vedere că în sistemele care folosesc 100% tocătură, descompunerea durează chiar și 14-16 luni.”, spune Antim Nechifor.

Pe lângă materia organică, în procesul de construcţie au mai fost necesare o serie de materiale precum: plasă de oţel, plasă de umbrire, ţevi de metal, ţeavă de polietilenă, tuburi de aerare fitinguri, termometre, higrometre, un hidrofor, un bazin de 1 mc, pietriş cu rol de masă termică. Pentru a afla reţeta completă, consultă documentaţia tehnică realizată de dl. ing. Horticol Antim Nechifor în colaborare dl. Ing. Ionuţ Bădică, preşedinte al Institutului de Cercetare în Permacultură din România şi coordonator Grădinescu.

 


UN
MANIFEST PENTRU A NE UITA LA RESURSE CU ALȚI OCHI

„În momentul de față, există multe resurse care sunt considerate gunoi, cum ar fi această tocătură și în același timp există o criză de soluții și multe voci care spun că nu știm cum să ne adaptăm la schimbările climatice. De fapt, rezolvarea problemei este fix sub ochii noștri. În timp ce ne plângem că nu avem soluții, aruncăm tone de resurse la gunoi. Consumăm benzină ca să ducem tocătura la groapa de gunoi, în loc să o valorificăm. Faptul că am văzut această oportunitate vine din șablonul nostru mental de designeri în permacultură în care facem sisteme în care nu există risipă. În același timp, ce facem aici este un manifest pentru a ne uita la resurse cu alți ochi, este un manifest pentru că e urban, în parcarea unui supermarket.”, spune ing. Ionuţ Bădică, preşedinte al Institutului de Permacultură.

De-a lungul celor șase luni de funcționare CENTRALA e supusă unui proces de cercetare, se vor face măsurători, urmând ca în aprilie-mai 2018, să fie publicate concluziile acestui proiect, randamentul energetic al centralei, costurile de construcţie.

Proiectul Grădinescu este organizat de Institutul de Cercetare în Permacultură din România împreuna cu Kaufland România și constă într-o rețea de 9 grădini urbane, dintre care 3 amplasate pe acoperișurile magazinelor Kaufland, 4 în parcările sau în spatele magazinelor și 2 în școlile din Capitală.

 

Related Post

  • Next Post
    Sezonul 2 la Grădinescu. Tu unde grădinEști?